Prezentare

ISTORICUL COMUNITĂŢII

La marginea câmpiei Bărăganului, lângă confluenţa râurilor Ialomiţa şi Prahova, se află aşezat satul Dridu-Snagov, care face parte din comuna Dridu. Satul, aflat multă vreme pe o moșie a Mănăstirii Snagov, era aşezat pe vale, pe malul râului Ialomiţa, dar, din cauza deselor inundaţii și a realizării barajului și lacului de acumulare, în urmă cu patru decenii, oamenii au fost nevoiţi să se mute pe ,,coastă”, în vatra de astăzi.

ISTORICUL BISERICII

În locaţia în care se află astăzi, în centrul satului, biserica a fost mutată între anii 1978-1980, când s-a realizat construcţia barajului de la Dridu. Monument istoric și de arhitectură populară, biserica din Dridu-Snagov este singura biserică veche, realizată din lemn și păstrată în jumătatea vestică a județului.

Biserica a fost construită între anii 1774-1782, în vremea domnitorului Alexandru Ipsilanti, ctitor fiind Neagu, căpitanul de roșii. În anul 1968, biserica a fost renovată şi acoperişul vechi a fost înlocuit cu unul din tablă. În momentul mutării bisericii pe actuala locaţie, în anii 1978-1980, acoperişul a fost refăcut cu şiţă, aşa cum era cel original. În anul 2004, clopotul vechi, care era spart de aproape 80 ani, a fost înlocuit cu unul nou, donat de fraţii Iancu Nae şi Iancu Costin. În anul 2005, a fost refăcut integral acoperişul bisericii şi al clopotniţei cu şiţă, respectându-se structura arhitecturală originală. Lucrările au fost executate de fam. Ion din localitatea Rucăr şi au durat două luni. Acesta lucrare a fost făcută cu cheltuiala fam. Nicolae Florin şi Carmen din Bucureşti. În ziua de 4 decembrie 2005, Episcopul dr. Damaschin Coravu a săvârşit slujba de resfinţire. În anul 2010 s-au executat lucrări de consolidare a soclului bisericii.

Aflată deasupra uşii de intrare în biserică, PISANIA este scrisă în lemn, cu litere chirilice și menționează: ,,Această sfântă şi d[u]mnezeiască bisereacă, ce prăz[nuiește] hramul Prepodoamnei Parascheva facutu-s-a cu cheltueala răpo[satului] robului [lui] Dumnezeu, Neagul Căpi[tan] în zilele preaînălţatului domn Io Alicsandru Ipsilant Voevod”.

ARHITECTURA

Sfântul lăcaş este construit din lemn, bârne de stejar şi acoperită cu şiţă, având un plan de navă. Importanţa bisericii din punct de vedere arhitectonic o formează cioplitura blănilor, din topor, bardă şi ferăstrău, constructorii fiind meşteri populari. Pe pereţi, în exterior la înălţimea de 1,50 metri de la fundaţie, este executată o frumoasă funie care încinge biserica, ca și la cea de la Poiana. Biserica are lungimea de 10 m şi lăţimea de 4 m. Dispune de o temelie din beton pe care sunt aşezate bârnele de stejar. În spatele bisericii, în partea de nord, este amplasată clopotniţa care este construită tot din lemn şi acoperită cu şiţă. Biserica are o singură turlă, cu un plan pătrat și cu acoperișul în patru ape. Pridvorul este dreptunghiular şi are o singură deschidere pe faţadă şi este susţinut de patru coloane sculptate în lemn.

Pronaosul este dreptunghiular, fiind despărţit de naos de un mic perete din lemn, susţinut de patru coloane din lemn. Naosul este dreptunghiular pe lungime fiind despărţit de altar printr-o catapeteasmă din lemn și are podina semicirculară. Altarul este de forma unei jumătăţi de hexagon, atât la interior cât şi la exterior.

Biserica nu este pictată, ea fiind împodobită cu multe icoane donate de-a lungul timpului de preoţi şi credincioşi. Sunt păstrate în biserică mai multe cărţi de cult în alfabetul chirilic şi tipărite în prima jumătate a sec. al XIX-lea.

PREOŢI

PREOŢI slujitori, de la înfiinţare până în prezent, în ordine cronologică:
- Ion
- Atanasie
- Popescu Mihai
- Sandu Alexandru
- Pardoș Marius (1985 - 1989)
- Nastasia Marin – suplinitor (1989 - 1995)
- Ionescu Lucian (1996 - 2000)
În prezent slujește PC preot Negulescu Gheorghe Bogdan.